Se întâmplă adeseori în viața tinerilor îndrăgostiți ca cel ce iubește să nu fie iubit. Și ce n-ar da acela să câștige dragostea mult dorită! În satul de odinioară era leac și pentru buba asta: fermecătorii cu puterea lor drăcească storceau apă din piatră seacă și pe cel iubit îl aduceau călare pe mesteacăn, ori pe aripa vântului, iute ca gândul. Așa s-a întâmplat pe vremuri bătrâne în Tulgheș, județul Harghita. Spunea Zaiț Gligorea, cantor în acea comună, următorul caz, ce i s-a spus din partea tatălui său, Ion: Tatăl său viața întreagă a fost păcurar; s-a însurat la 27 de ani și miliție (armată) n-a făcut. Era păcurar la munte cu un prietin al său. Prietinu s-o coborât de la munte în sat, să adune plata pentru păstorit și să ducă de mâncare la munte. Cum era obiceiul pe atunci, în loc de straiță a plecat cu un burduf din piele de capră, pe care l-a umplut cu făină, strânsă ca simbrie pentru oi iar cu burduful plin se întoarce în munte la oi și îl agață de o cr...
Blog