Treceți la conținutul principal

Ziua Victoriei în Europa marcată printr-un mesaj regal

Ziua VE (Ziua Victoriei în Europa), 8 mai, data capitularii necondiționate a Germaniei Naziste. Această zi este ținută cu precădere în Statele Unite, Marea Britanie și majoritatea Europei de Vest. În 8 mai 1945, în mai multe orașe europene au avut loc festivități de mare amploare. În Londra, un număr foarte mare de persoane s-au adunat în Piața Trafalgar și lângă Palatul Buckingham, unde Regele George al VI-lea, Regina Elisabeta și Winston Churchill au mers la balcon și au salutat mulțimea de oameni. Anul acesta s-au împlinit 75 de ani de la Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa. Momentul a fost comemorat printr-un discurs adresat de Regina Elisabeta a II-a. Acesta a fost al doilea mesaj video al suveranei de anul acesta. Înregistrarea a fost făcută la Windsor, reședința de carantină a Reginei. 
 
"La început, perspectivele păreau sumbre, finalul îndepărtat, rezultatul incert. Nu renunțați niciodată, nu disperați niciodată, acesta a fost mesajul Zilei Victoriei.
Mulți oameni și-au pus viața în joc în acel conflict teribil. Au luptat pentru ca noi să puteam trăi în pace. Au murit astfel încât noi să putem trăi ca oameni liberi într-o lume a națiunilor libere.
Străzile noastre nu sunt goale, ele sunt pline de dragoste și de grija pe care o avem unii pentru alții. Și când mă uit la țara noastră astăzi și văd ce suntem dispuși să facem pentru a ne proteja și a ne sprijini pe unii pe alții, spun cu mândrie că suntem încă o națiune pe care acești bravi soldați ar recunoaște-o și ar admira-o. Vă transmit tuturor cele mai calde urări de bine”. 
(Regina Elisabeta a II-a) 

După difuzarea acestui mesaj, ascultătorii au fost invitați să intoneze Well meet again, celebra melodie a solistei Vera Lynn, prin care s-a dorit ridicarea moralului soldaților în perioada celui de-al II-lea Război Mondial.


Postări populare de pe acest blog

Hrana din natură în satul românesc de altădată

Specii utile pentru modul tradițional de trai al oamenilor a oferit nu numai fauna, ci și flora, numeroase plante spontane fiind întrebuințate în alimentație, la vopsit, în medicina populară etc. Din fondul originar al limbii române provin nu numai denumirile majorității plantelor cultivate, ci și ale multor specii spontane. Din limba geto-dacilor s-au moștenit termeni etnobotanici importanți ca: brad, brândușă, brusture, curpen, mazăre, spânz, copac, ghimpe, mugure, păstaie, sâmbure și strugure. O seamă de plante utile au denumiri de origine greacă, dintre care menționăm: murul, smeura, cicoarea, cintaura, ciumăfaia, păpădia, busuiocul, mătrăguna etc. Mai numeroase sunt plantele având denumiri de origine latină, începând cu copacii și arbuștii pădurilor: alunul, arțarul, cornul, carpenul, fagul, frasinul, pinul, plopul, salcia, socul, teiul, zada, etc. Din acest fond de termeni fac parte principalele plante medicinale ca: gințura, minta, patlagina, salvia, sunătoarea, urzica etc. De a...

Botanică populară: Violetele, Tămâioara, Toporașul

Odată cu venirea primăverii îmi vine în gând toată pleiada de flori ce urmează a împodobi câmpul. Îmi aduc aminte de copilărie, de sat, când mergeam împreună cu alți copii să culegem primele flori. Toporașii erau cei mai iubiți, pentru frumusețea și parfumul lor. Bunicile noastre aveau o vorbă: cu cât mai mulți toporași aduci acasă cu atât mai mulți puișori va scoate cloșca . Adevărat sau nu, noi căutam cât mai mulți toporași pe care îi puneam în păhăruțe mici acasă.  Răsfoind reviste vechi din perioada interbelică am dat peste un articol interesant de botanica populară scris de Prof. Dr. Em. Elefterescu. Redau aici câteva informații referitoare la leacurile acestei plante Viola Odorata,  adunate din gura bătrânilor. Foile fierte în puțină apă sunt folosite pentru cataplasme ce se pun pe sfârcurile sânilor la tinerele mame, care alăptează copilul și care sunt inflamate. Foile proaspete strivite dau o zeamă care întărește pielea obosită.  Cu flori de vio...